"La multi ani,
iubito!"
E ziua ei liberă, dar nu și a lui. A plecat la
muncă înainte să se trezească ea, nici măcar nu a intrat în dormitor să-i spună
bună dimineața. Se așează la masa din bucatarie și își aprinde o țigară. E o
cană cu cafea în microunde, apasă butonul și o încălzește. E încă ursuză și nu
vede biletul de pe masă. Aprinde televizorul din bucătărie și trecând de pe un
canal pe altul se oprește pe un post muzical. Era
melodia lor. Ii dă o stare de bine și începe să o fredoneze ușor, deși nu are
ureche muzicală.
Iși aruncă privirea pe masă și vede biletul. Ridică
o sprânceană și deschide biletul împaturit în două, își pune ochelarii și
începe să citească.
“Bună dimineața, iubito. Nu aveam somn, m-am trezit
pe la 3 dimineața și m-am gândit să-ți scriu. Nu ți-am mai scris demult, știu
că îți plăcea asta. Ți-am lăsat cafeaua în microunde și ți-am făcut niște
clătite, sunt în dulap.
M-am gândit să-ți țin companie azi, deși nu sunt
lângă tine. Am program scurt că e sâmbătă, dar nu voiam să te las singură. Vezi
că lângă clătite mai e un bilet, vorbim acolo. Te pup.”
Se ridică de pe scaun, umblă prin dulap și găsește
o farfurie cu clătite rulate. Sunt cu gemul ei preferat, cel de caise. Sub
farfurie se află un alt bilet.
“Imi cer scuze că am ars prima clatită, dar știu că
ție îți plac și astea arse. Cum sunt? Mi-au ieșit bine? Mi-ar fi plăcut să mă
vezi cum le întorc în aer, un adevărat maestru. Știu că ai venit direct în
bucătărie să fumezi, mi-ar fi plăcut să bem cafeaua împreună. Acum probabil
stai picior peste picior pentru că faci pe tine și vrei să termini de citit
biletul. Pe asta l-am facut mai scurt, cât să apuci să mănânci o singură
clatită. Următorul bilet e în baie, sub tubul de pastă de dinți. Vorbim acolo.”
Ușurată că s-a terminat biletul, se șterge cu un
șervețel pe degete și fuge spre baie. Ia biletul și îl citește.
“Pun pariu că ești relaxată acum. Aseară te-ai
agitat mult, mi-ai dat coate și m-ai dezvelit. Cred ca iar ai visat că te
urmarește cineva, te încruntai foarte tare. Te-am trezit să te liniștesc și
mi-ai spus că nu ai furat florile, că le-ai găsit acolo pe masă. Am zâmbit și
te-am lăsat să dormi, eram sigur că nu o să îți amintești. Dupa vreo o oră am
simțit nevoia să te pup pe frunte, și te-am pupat. Ai zis “mhm”, de parca m-ai
aprobat. Imi place să dorm cu tine, e o adevarată aventură în fiecare seară.
Ai terminat? Mergem pe balcon? Hai.”
Se spală pe mâini, apoi se spală pe față și pe
dinți.
Pe balcon găsește un bilet și o foaie mototolită
aruncată pe jos. Ia foaia și o citește.
“Vezi cât de bine te cunosc? Eram sigur că o să
ridici întâi foaia asta mototolită. Nu scrie nimic în ea, dar poți să citești
biletul.”
Ea zambește și deschide biletul.
“Stăteam pe balcon azi dimineață, fumam o țigară și
mă uitam spre fântână. Era așa liniște încât auzeam numai apa. Am stat și m-am
gandit la cât de fericit mă faci tu pe mine și mă gândeam să îți fac o
surpriză. Iți mai plac surprizele? Ce întrebare, nu..? Ți-am luat ieri un cupon
de la un salon de masaj, cu tot cu împachetari în algele alea scârboase. Vezi
că stai pe cupon, e sub păturica de pe băncuță, ia-l de acolo și hai înapoi în
bucătărie să mai vorbim că ți se răcește cafeaua. Ne vedem în congelator.”
Zambește timid și împachetează înapoi biletul. Se
ridică și scoate de sub paturică un plic roz care conținea cuponul. Cu gura
până la urechi face pași lenți către bucătărie, citind. Ajunge în dreptul
frigiderului și deschide congelatorul. Găsește un bilet și o înghețată Panda.
“Surprizăăă, ți-am luat ieri o înghețată Panda. Am
vrut să ți-o dau aseară, dar dacă tot te-a durut burtica am hotărât să ți-o dau
azi. Tocmai bine că s-a integrat perfect în scenariul de azi. Sper că ești la
fel de entuziasmată ca mine pentru ideea asta cu biletele, sper că nu te
plictisesc. Azi împlinim un an de când suntem împreuna și voiam să îți spun la
mulți ani într-un mod mai puțin firesc. Du-te până la șifonier și uită-te acolo
unde îmi țin eu cămășile. Vezi că în pantofi mai e un bilet. Cum care pantofi?
Du-te odată!”
Se duce într-un suflet către șifonier și găsește o
pungă de cadouri în care erau pantofii pe care îi probase cu două zile înainte,
în mall, dar nu i-a cumpărat pentru că erau prea scumpi. În pantofi se afla un
bilet.
“Ia vezi, îți vin? La mulți ani, iubita mea. Să-i
porți sănătoasă. Când termini de admirat piciorul perfect, vino înapoi în
bucătarie. Mă găsești în ibricul roșu.”
Ea se duce în bucătărie, caută peste tot și nu
găsește niciun ibric roșu. Se enervează și începe să răscolească peste tot și
îl găsește ascuns într-o oală cu capac. Ia biletul din ibric și îl deschide.
“De-asta te iubesc eu. Nu mi-ar fi dat prin cap să
caut în oala aia cu capac. Tu nu renunți niciodată, de-aia nu ai renunțat la
mine. Stii că pot mai mult, așa cum știai că există un bilet într-un ibric
roșu.”
Azi am încercat să-ți arat că, deși m-am schimbat,
nu am uitat de noi. Incă țin minte ce îți place, ce îți dorești și ce nu mai
fac. Păcat că nu mi-a venit ideea asta acum un an, când ne-am despărțit.
Poate nu mai stăteam singur într-o bucătarie goală
visând cu ochii deschiși că încă umbli prin casă...
:(:(=(((… oricum….inca simt gustul amarui al cuvintelor ..si uneori ma simt ca intr-un cub de gheata … de parca nu mai rasuna in mine niciun nume.,…nicio chemare… de parca mi-au amortit toate simturile…iar alteori incerc sa te gasesc pe tine “sub un alt chip….sub o alta infatisare…” desi stiu ca mi-ai facut atata rau….